Cine intră sub incidenţa Legii Lustraţiei?

Proiectul Legii Lustraţiei a fost votat marţi în Camera Deputaţilor, for decizional

Potrivit Legii Lustraţiei, al cărui proiect a fost votat marţi în Camera Deputaţilor, for decizional, toţi cei care au făcut parte din aparatul politic al fostei puteri comuniste şi din aparatul represiv nu vor mai putea să fie numiţi în funcţii publice timp de 5 ani de la intrarea în vigoare a legii.

Între aceştia figurează toţi cei care au făcut parte din guvernele României în perioada 1945-1989, de la nivel de miniştri până la secretari de stat, dar şi cei din nomenclatura judeţeană, cum ar fi prim-secretarii sau secretarii de judeţ. De asemenea, sunt lustrabili procurorii care au fost preşedinţi de secţii, procurori generali sau procurori generali adjuncţi.
Proiectul adoptat mai prevede, printre altele, că vor fi lustrate persoanele care au avut funcţii politice de conducere retribuite de PCR, în aparatul central, regional, raional al Partidului Muncitoresc Român, membrii şi membrii supleanţi ai Comitetului central al PCR, membri ai Consiliului de stat, de miniştri, directorii de editură.

După mai bine de două decenii de la căderea regimului comunist, Legea Lustraţiei a fost din nou adoptată de Parlament, de această dată în concordanţă cu precizările Curţii Constituţionale din 2010.
Legea a fost votată marţi de Camera Deputaţilor, care este for decizional. În sală au fost însă prezenti doar 173 de parlamentari, toţi ai Puterii. 167 de deputaţi au votat pentru, 4 s-au abţinut si niciun deputat nu a votat împotrivă. La propunerea liderului deputaţilor PDL, Mircea Toader, au fost scoşi din legea lustraţiei cei care au făcut parte din conducerea UTC.

Legea lustraţiei a fost adoptată pentru prima oară în mai 2010 de către Camera Deputaţilor. Iniţiată de parlamentari liberali, legea fusese adoptată la limită, în cursul anului 2006, de Senat, însă de atunci până în 2010 a rămas blocată la Comisia juridică a Camerei Deputaţilor.
Judecătorii Curţii Constituţionale au decis însă, în 7 iunie, cu majoritate de voturi, că Legea Lustraţiei este neconstituţională, deoarece încalcă dreptul de a fi ales, consacrat prin Constituţie.

Noua formă a legii lustraţiei face o deosebire majoră între cei care candidează pentru o funcţie şi cei care sunt numiţi. Astfel, potrivit legii, toţi cei care vor candida pentru diferite funcţii în stat - preşedinte, primar, preşedinte de Consiliu Judeţean, consilier local sau judeţean nu vor intra sub incidenţa legii, în sensul că nu le poate fi blocată candidatura. Ei trebuie să dea o declaraţie pe proprie răspundere privind trecutul lor.

În schimb, toţi cei numiţi în funcţii vor fi verificaţi după intrarea în vigoare a legii lustraţiei. Instituţia care se va ocupa de aceste verificări este CNSAS. Astfel, o persoană poate candida pentru funcţia de preşedinte, dar poate fi blocat să ocupe funcţia de prim-ministru dacă trecutul său intră sub incidenţa legii lustraţiei.