Dezordine în domeniul monumentelor de for public: unele au dispărut, altele sunt realizate pe lângă lege
Multe dintre monumentele de for public din Olt nu respectă prevederile legale
O echipă a Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional (DCPN) Olt, în frunte cu directorul instituţiei, a demarat o acţiune de (re)inventariere a tuturor tipurilor de monumente din judeţ şi nu numai. Mai precis, specialiştii direcţiei verifică în teren situaţia patrimoniului mobil şi imobil, dar şi pe cea a siturilor arheologice. În timpul acţiunii, membrii echipei au descoperit mai multe încălcări ale legii, în special în domeniul monumentelor de for public. Mai mult, la Radomireşti dintr-un astfel de monument nu a mai rămas decât...soclul.
La Radomireşti exista un monument de for public până în urmă cu câţiva ani, un vultur care a dispărut de pe soclu. Nimeni nu ştie cine a furat piesa. „Aşa este, la noi la Poiana era un monument care nu mai este de mai mulţi ani. Nimeni nu ştie cine l-a luat. Am vrea să dăm comandă pentru un altul, dar ştiţi cum este cu banii, nu se poate acum“, a declarat viceprimarul localităţii, Marinel Olteanu.
În urmă cu câţiva ani şi de la Cungrea a dispărut un monument de cult eroic, tot un vultur. Monumentul avea în spate o poveste interesantă. Ridicat în 1938 de un grup de veterani de război în amintirea eroilor căzuţi în primul război mondial, monumentul a fost dat jos de autorităţile comuniste. Păstrat de un localnic la loc ferit de ochii comuniştilor, monumentul a fost repus pe soclu în 1994.
Monumente ridicate după ureche
Dispariţia unor astfel de obiecte nu este singura anomalie observată de cei de la DCPN Olt. Şeful instituţiei, Dorin Teodorescu, susţine că mai multe astfel de monumente au fost realizate în dispreţul legii. „Un monument de acest fel nu se realizează după ureche. Pentru un asemenea obiectiv care ar reprezenta un moment important din istorie se face o documentaţie care trebuie să conţină, pe lângă altele, sursa listei cu eroi, planul urbanistic zonal în cazul care nu există plan urbanistic general, un proiect arhitectural etc. Deci iniţiatorul, care în cele mai multe dintre cazuri este o autoritate publică, trebuie să întocmească un dosar cu tot ceea ce cere legea. Documentaţia se depune la noi, iar noi o prezentăm, înainte de avizare, Comisiei Monumentelor de For Public sau, după caz, Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice. Or, multe dintre aceste monumente au fost realizate în ultima perioadă fără nici o documentaţie, fără aprobare. Primăria face comandă unui artist şi gata, apare monumentul. Or, nu se poate aşa. În fine, s-a creat dezordine în ultimii doi ani“, a declarat Dorin Teodorescu, care indică un astfel de caz la Izvoarele, un altul la Radomireşti. Potrivit Legii 120/2006 privind monumentele de for public, „amplasarea monumentelor de for public se va realiza cu respectarea tuturor prevederilor legale în vigoare privind urbanismul şi autorizarea executării lucrărilor de construcţii, precum şi cu avizul privind concepţia artistică a monumentului de for public, emis de Ministerul Culturii sau, după caz, de serviciile deconcentrate ale acestuia, în baza analizei realizate de Comisia Naţională pentru Monumentele de For Public, respectiv de comisiile zonale pentru monumentele de for public“.
O altă situaţie care contravine legii este nerespectarea cerinţelor privind spaţiul în care există monumente de for public, în sensul că este diminuată valoarea acestora. „Să dăm un exemplu: în satul Crăciunei aparţinând comunei Radomireşti un cetăţean a înălţat un fel de arcadă la gard care pune în umbră imaginea monumentul ridicat în centrul satului. Apoi, modernizarea drumului, care prin asfaltare s-a înălţat, a ciuntit şi mai mult valoarea monumentului, care pare acum scufundat în jos“, mai spune Dorin Teodorescu. Potrivit articolului 10 din Legea 120/2006 privind monumentele de for public, autorităţile administraţiei publice au obligaţia să asigure protejarea şi punerea în valoare a monumentelor de for public aflate în administrarea lor. În cadrul aceluiaşi articol se arată că distrugerea sau degradarea monumentelor de for public se sancţionează potrivit prevederilor Codului Penal.
În judeţul Olt există circa 135 de monumente de for public, din care 13 se află şi pe lista monumentelor istorice.
O echipă a Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional (DCPN) Olt, în frunte cu directorul instituţiei, a demarat o acţiune de (re)inventariere a tuturor tipurilor de monumente din judeţ şi nu numai. Mai precis, specialiştii direcţiei verifică în teren situaţia patrimoniului mobil şi imobil, dar şi pe cea a siturilor arheologice. În timpul acţiunii, membrii echipei au descoperit mai multe încălcări ale legii, în special în domeniul monumentelor de for public. Mai mult, la Radomireşti dintr-un astfel de monument nu a mai rămas decât...soclul.
La Radomireşti exista un monument de for public până în urmă cu câţiva ani, un vultur care a dispărut de pe soclu. Nimeni nu ştie cine a furat piesa. „Aşa este, la noi la Poiana era un monument care nu mai este de mai mulţi ani. Nimeni nu ştie cine l-a luat. Am vrea să dăm comandă pentru un altul, dar ştiţi cum este cu banii, nu se poate acum“, a declarat viceprimarul localităţii, Marinel Olteanu.
În urmă cu câţiva ani şi de la Cungrea a dispărut un monument de cult eroic, tot un vultur. Monumentul avea în spate o poveste interesantă. Ridicat în 1938 de un grup de veterani de război în amintirea eroilor căzuţi în primul război mondial, monumentul a fost dat jos de autorităţile comuniste. Păstrat de un localnic la loc ferit de ochii comuniştilor, monumentul a fost repus pe soclu în 1994.
Monumente ridicate după ureche
Dispariţia unor astfel de obiecte nu este singura anomalie observată de cei de la DCPN Olt. Şeful instituţiei, Dorin Teodorescu, susţine că mai multe astfel de monumente au fost realizate în dispreţul legii. „Un monument de acest fel nu se realizează după ureche. Pentru un asemenea obiectiv care ar reprezenta un moment important din istorie se face o documentaţie care trebuie să conţină, pe lângă altele, sursa listei cu eroi, planul urbanistic zonal în cazul care nu există plan urbanistic general, un proiect arhitectural etc. Deci iniţiatorul, care în cele mai multe dintre cazuri este o autoritate publică, trebuie să întocmească un dosar cu tot ceea ce cere legea. Documentaţia se depune la noi, iar noi o prezentăm, înainte de avizare, Comisiei Monumentelor de For Public sau, după caz, Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice. Or, multe dintre aceste monumente au fost realizate în ultima perioadă fără nici o documentaţie, fără aprobare. Primăria face comandă unui artist şi gata, apare monumentul. Or, nu se poate aşa. În fine, s-a creat dezordine în ultimii doi ani“, a declarat Dorin Teodorescu, care indică un astfel de caz la Izvoarele, un altul la Radomireşti. Potrivit Legii 120/2006 privind monumentele de for public, „amplasarea monumentelor de for public se va realiza cu respectarea tuturor prevederilor legale în vigoare privind urbanismul şi autorizarea executării lucrărilor de construcţii, precum şi cu avizul privind concepţia artistică a monumentului de for public, emis de Ministerul Culturii sau, după caz, de serviciile deconcentrate ale acestuia, în baza analizei realizate de Comisia Naţională pentru Monumentele de For Public, respectiv de comisiile zonale pentru monumentele de for public“.
O altă situaţie care contravine legii este nerespectarea cerinţelor privind spaţiul în care există monumente de for public, în sensul că este diminuată valoarea acestora. „Să dăm un exemplu: în satul Crăciunei aparţinând comunei Radomireşti un cetăţean a înălţat un fel de arcadă la gard care pune în umbră imaginea monumentul ridicat în centrul satului. Apoi, modernizarea drumului, care prin asfaltare s-a înălţat, a ciuntit şi mai mult valoarea monumentului, care pare acum scufundat în jos“, mai spune Dorin Teodorescu. Potrivit articolului 10 din Legea 120/2006 privind monumentele de for public, autorităţile administraţiei publice au obligaţia să asigure protejarea şi punerea în valoare a monumentelor de for public aflate în administrarea lor. În cadrul aceluiaşi articol se arată că distrugerea sau degradarea monumentelor de for public se sancţionează potrivit prevederilor Codului Penal.
În judeţul Olt există circa 135 de monumente de for public, din care 13 se află şi pe lista monumentelor istorice.
Comentarii
Trimiteți un comentariu