Vine iarăşi Crăciunul, cu colinde fără farmecul de odinioară, fără liniştea de altădată şi fără bucuria pe care oamenii o împărtăşeau întru Hristos în vremuri demult apuse. Vine Crăciunul nu ca o re-naştere a sufletului, ci ca un prilej de îmbuibare pentru mulţi dintre noi. Vine Crăciunul şi ochii ce vor zări pe cer Steaua vestitoare a Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos sunt tot mai puţini. Vine Crăciunul pentru noi toţi şi mulţi dintre noi vom rata (a câta oară!) întâlnirea cu El. Vine iarăşi Crăciunul, adică Lumina, şi mulţi dintre noi, comoditatea întruchipată, nu vom căuta puterea de a o zări. Vine Crăciunul, atât de frumos în el însuşi, nemărginit în puritatea lui tremurată doar de boarea primei respiraţii a Pruncului Iisus şi, totuşi, câţi dintre noi se vor cutremura?
Comentarii
Trimiteți un comentariu