Peste 410.000 de români care poartă numele Sfântului Ştefan îşi serbează astăzi onomastica

Peste 410.000 de români care poartă numele Sfântului Ştefan îşi serbează astăzi onomastica, majoritatea sărbătoriţilor fiind bărbaţi.

  
Numele Sfântului Arhidiacon Ştefan este purtat de 410.152 de români, dintre care 299.615 sunt bărbaţi şi 110.537 sunt femei, potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din Ministerul Administraţiei şi Internelor.
Dintre femeile serbate în  decembrie, 76.836 se numesc Ştefania, 23.020 sunt Ştefana, 9.291 - Fănica şi 350 - Fana. 
Majoritatea bărbaţilor sărbătoriţi, respectiv 266.343, se numesc Ştefan, 19.016 sunt Istvan, 8.799 - Fănel, 3.204 - Ştefănel şi 581 - Fane.

Ştefan este primul martir întru Hristos, fiind unul dintre cei 70 de ucenici şi cel dintai care a văzut cerurile deschise şi pe Fiul Omului stând de-a dreapta Tatălui (Fapte 7,56).  Când i s-au descoperit moaştele, pe mormântul său scria “chiliel”, care în limba ebraică înseamnă “cununa”, pentru ca într-adevăr el a luat cel dintâi dintre creştini cununa muceniciei. Mormântul Sfântului Ștefan a fost descoperit în anul 415. Din anul 560, osemintele sale s-ar afla împreună cu osemintele arhidiaconului roman Laurentius (d. 258) în cripta bisericii „San Lorenzo fuori le Mura” din Roma.

În iconografie, Sfântul Ştefan este reprezentat tânăr, cu un chip frumos. Potrivit Noului Testament, Sfântul Ștefan a fost unul dintre cei șapte bărbați „plini de Duh Sfânt și de înțelepciune”, aleși de către apostoli pentru a îndeplini calitatea de diaconi. El l-a cunoscut bine pe Mântuitorul Hristos, iar Dumnezeu l-a învrednicit să săvârşească minuni şi semne mari în popor. Zelul lui în predicarea Evangheliei i-l insufla nu numai Duhul Sfânt, dar şi faptul că a fost martor al Învierii Domnului, al Înălţării Sale la cer şi al Pogorârii Duhului Sfânt. Ca şi apostolii, el propovăduia Evanghelia. De aceea, fariseii şi conducătorii poporului evreu nu-l priveau cu ochi buni şi se mâniau „că învăţa poporul şi vestea întru Iisus învierea din morţi” (Faptele Apostolilor IV, 1). A fost acuzat fals de blasfemie contra lui Moise şi a lui Dumnezeu şi dus în faţa înaltului tribunal iudeu de judecată (Sinedriu) spre a fi judecat. Asemenea Mântuitorului Iisus Hristos, Ştefan va fi, la rândul său, ucis.
La biserica ridicată în cinstea Sfântului Ştefan pe colina de la capătul Văii Iosafat, vin şi se roagă numeroşi creştini din toate părţile lumii. În apropierea bisericii se află una din cele şapte porţi ale cetăţii şi care poartă numele Sfântului Ştefan, indicând astfel poarta prin care a fost scos din cetate şi ucis cu pietre.